Aceasta este o declarație de mare prețuire pentru oamenii care au fost alături de mine în momente de finețe din viața mea. Nu sunt puțini, nu sunt nici mulți: sunt exact câți ar trebui să fie și fiecare are un rol în sufletul meu: unii mă alină, alții mă încurajează, unii empatizează, alții ascultă exact când am mai mare nevoie. În momentele de mare tensiune, unii simt fără ca eu […]
Tweet
Nu am scris deloc weekendul acesta pentru că, recunosc, de vineri am ținut-o într-o petrecere și într-un un somn prelungit. Cumva, fără să-mi dau seama, am surprins nevoia de a avea o mini-vacanță. Și cum mă gândeam eu intens la nevoia asta a mea, ca de obicei, Universul a ascultat cerința și în curând o să plec într-un loc aflat pe lista mea de to-do și to-see. Dar despre asta, […]
Tweet
Există oameni în viața fiecăruia care sunt demni de toată încrederea noastră. Nu la modul în care să ai așteptări permanente, dar care știi că fac tot posibilul să-ți fie alături când ai nevoie de ei. Sunt rari și dacă aveți asemenea suflete-diamant pe lângă voi, țineti de ei ca de o comoară. De când am venit în București, m-am gândit (cam pesimist atunci, recunosc, mi-a trecut) la cine aș […]
Tweet
Probabil că la ora la care citiți aceste drumuri sunt pe drum. Pe drum spre aeroport, în avion sau așteptând exasperată legătura vieneză dintre avionul care m-a adus din București pe tărâmul vacanței mult-așteptate. Prima destinație este Hanovra. Acolo e prietena mea, cea-mai-înțeleaptă-dintre-roșcate, care mă așteaptă de vreo trei ani s-o vizitez în țara adoptivă. Zice despre orașul ei că e foarte frumos și primitor, nu cum mi-a rămas mie în […]
Tweet
Vine un moment în viața fiecăruia când i se spune ”Te iubesc” fără motiv. Fără să-ți fie iubit, fără să fie ziua ta, fără să fii trist, fără interese. Un ”te iubesc” sincer, doar așa, ca să știi tu că însemni ceva pentru ei și că, într-un fel sau altul le-ai îmbogățit existența cu persoana ta. Nu se întâmplă des și poate nici măcar de unde te aștepți. Și e […]
Tweet
Iar nu-i acasă de Sfântul Andrei și iar n-o pot lua în brațe de ziua ei. Prietena mea, Andreea, cea-mai-înțeleaptă-dintre-roșcate, e persoana de care mi-e dor mereu. E acolo, cu viața ei printre străini și își trăiește visul așa cum știe ea mai bine. *** Am remarcat-o din prima clipă când am întrat în clasă pentru că avea cel mai frumos păr pe care l-am văzut vreodată: lung, ondulat, de culoarea […]
TweetMi-e dor de prietenii mei. O fi din cauză că mă uit la reluări din Friends sau pentru că am vecini din casa cărora se aud mereu râsete și ușa se deschide și se închide mereu cu oameni veseli. O fi pentru că, dacă mi-aș face ziua de naștere cu toți cunoscuții pe care îi vreau aproape de ziua mea, aș umple singură un club uriaș sau dacă mi-aș face […]
TweetPrietena mea are o mică minune care crește în pântecul ei. Când am primit vestea am sărit de pe scaun s-o îmbrățișez și aproape instantaneu am privit-o ca pe un culcuș cald în care crește cea mai dulce speranță a oamenilor. Așa am privit-o și pe mama când îmi așteptam surioara și aproape că nu suportam s-o atingă nimeni, să n-o supere și să nu se apropie prea tare de […]
Tweet