Vinerea de film – Silver Linings Playbook si Domestic

Asa cum am spus saptamana trecuta, am vazut filmul Silver Linings Playbook pentru care Jennifer Lawrence a castigat Oscarul si dupa cum ma asteptam, am fost foarte dezamagita. Daca nu ar fi fost nominalizat la Oscar, acesta ar fi fost un film care nu ajungea pe lista mea nici macar dupa trailer. Jennifer Lawrence face acum parte din elita Hollywood-ului, alaturi de Bette Davis, Audrey si Katharine Hepburn, Jodie Foster sau Hillary Swank cu un rol fad, pe care imi doresc mai degraba sa-l uit decat sa-l numesc nememorabil. Sunt un pic rea, stiu, dar nu poti compara un rol cum e cel al lui Natalie Portman in The Black Swan cu ce a jucat ea si sa dai aceeasi statueta. Are potential, nu zic ca nu, dar pe acest rol in particular n-a stralucit de Oscar.

Povestea e singura care tine filmul, dar si ea e plina de clisee si are un final extrem de previzibil. Cu toate acestea, Silver Linings are 8 stele pe IMDB, semn ca lumea inca mai vrea povesti usor digerabile, cu happy-end. Bradley Coopper face un rol bunisor, e genul „easy on the eyes” asa, dar nici el n-avea nicio pretentie la Oscarul la care a fost nominalizat, avand in vedere compania in care a fost (Daniel Day-Lewis, Hugh Jackman, Joaquin Phoenix, Denzel Washington).

Asadar, daca aveti nevoie de o infuzie de optimism, va recomand sa iesiti la o plimbare sau intr-un parc de copii. Nu e nevoie sa va hraniti din nebunia altora ca sa fiti cuprinsi de o stare de bine.

***

Saptamana aceasta am vazut filmul Domestic, regizat de Adrian Sitaru, in care joaca si un actor foarte drag mie, Adrian Titieni, alaturi de fiica lui, Ariadna. Daca n-ati mai vazut vreodata un film care se incadreaza in doua genuri deodata: comedie si drama, o sa vi se para interesant. Domestic e un film despre oameni si animale, iar cand zic „animale” zic tot oameni si felul in care reactioneaza uneori la dramele care apar inevitabil in vietile lor. Apar totusi si animalute adevarate: unele sunt alungate, unele sunt mancate, unele sunt iubite, unele sunt in film doar pentru ca se poate (urmareste curcanul din film :P) altele aduc bucurii, dar toate isi iubesc stapanii. Intocmai ca oamenii.

Mi s-a parut foarte haios ca animalele nu sunt prezente doar pe ecran, ci si in limbajul personajelor – am numarat o multime de expresii cu si despre animale – dar si in viata lor – pui la masa, cai in tablouri etc. Animalele domesticite sunt cele care leaga scenele din vietile unor vecini de bloc si le pun in situatia de a reactiona. E un film de stare, de dialog care creioneaza portrete, iar tu privesti ca o fantoma dintr-un singur unghi si iesi tulburat, caci nu stii daca ai ras mai mult decat ti-a venit sa plangi.

Sa urmariti cu atentie scena cu gaina: ni s-a spus ca s-au tras cele mai multe duble la ea, iar domnul Titieni mi-a spus ca e la fel de milos in viata reala ca si in film

Domestic nu e cel mai bun film romanesc, dar nu cred ca isi doreste asta. Daca va e dor de familie, daca ati avut un animalut cand erati mici si locuiati la bloc, daca v-ati mancat caprioara si v-a placut (true story cu mine), mergeti sa-l vedeti. Iar daca nu sunteti in tara, il puteti vedea online pe Webkino.

Dupa cum se vede, sunt in continuare in cautarea unui film care sa ma zdruncine din cinismul cinematografic in care ma aflu