De Sânziene

În tradiția românească și în practicile bisericești, ziua religioasă începe la apus, așa că și sărbătoarea de Sânziene a început o dată cu asfințitul și pe seară mi-am îmbrăcat ia și am pornit să văd Măiastra, expoziția cu și despre ii și sânziene de la Galateca.

A fost prima oară când am ieșit pe stradă îmbrăcată în ie și aș vrea să vă recomand celor care nu ați făcut-o încă să nu mai așteptați. Ce remarci în primă fază e ca oamenii te privesc altfel, te studiază, îți zâmbesc cu privirea, se tem de aura ta, îți fac loc în jur. E acel respect despre care vă spuneam ieri. Apoi începi să devii și tu conștientă de tine: gesturile devin mai mărunte, parcă plutești, nu îți permiți să fii altfel decât o ființă diafană. Ia îți impune reguli de conduită feminină fără să te poți impotrivi prea mult. Parcă simți toată istoria transmisă de la mamă la fiică de mii de ani și porți pe tine poveștile a mii de strămoașe…

Ultimul lucru pe care îl observi și care rămâne cu tine e că te face fericită și asta te face să radiezi. Ia te transformă.

La Galateca am fost primită cu zâmbete încă de la ușă. Fiind o expoziție tematică, faptul că am venit îmbrăcată așa m-a propulsat de la oaspete la om de-al casei. O reprezentație scurtă a companiei Passe Partout Dan Puric ne-a purtat în lumea plină de magie a Sânzienelor: de la farmece, la dezrobirea ființei și a zborului Măiestrei. N-am cum să povestesc, dar pot să vă spun că fiori electrici ne străbăteau trupurile tuturor celor care i-am privit.

Ieșind de la Galateca, m-am oprit o oră și la Festivalul Muzicii de Film (Film Music Festival) unde era deja destul de multă lume și o atmosferă pe care nu te-ai aștepta s-o găsești într-o piață din București mai ales că intrarea era liberă.

Ce mi-a plăcut tare mult a fost că doamnele din Orchestra Simfonică Română erau toate îmbrăcate în ii. Când s-au ridicat să primească aplauzele, a fost o priveliște cum rar ți-e dat să vezi.

Dacă mai aud pe cineva că se plictisește în București, i-aș recomanda să se mai gândească. Iar weekendurile acestea în care toată lumea pleacă (1 mai), Paște, toată luna august sunt perfecte. Spuneți drept: ați văzut des Bulevardul Carol atât de pustiu?