Merităm niște cultură

În timp ce la TV rulează niște emisiuni cu oameni mai mult sau mai puțin obișnuiți în căutarea unei faime efemere, arta adevărată se face în continuare și are din ce în ce mai puțini privitori și consumatori.

Luni seară am fost la un vernisaj de pictură de la Balcic unde, deși au fost expuse niște lucrări ale unor profesori de la Facultatea de Artă, eram cea mai tânără din încăpere. Nici eu nu eram acolo din motive care au ținut (doar) de voință, dar poate că interesul meu nu era atât de pregnant ca cel pe care ar trebui să-l aibă un viitor artist plastic. Dar am fost cu adevărat prezentă și am încercat să înțeleg și să rețin cât mai mult din ce se discuta acolo.

La Teatrul Foarte Mic sunt foarte puține locuri, de aceea i se spune Foarte Mic, evident. Și cu toate acestea, ultima oară sala era doar pe jumătate plină. Biletul de teatru costă cât un pachet de țigări, îți garantează două ore de emoții, dar e mai simplu să ne plângem că nu se mai face divertisment de calitate.

La filme românești nu ne ducem, dar ne bucurăm fals la premii internaționale pe care nu le sprijinim prin cumpărarea biletelor la cinema. Ba chiar suntem dezamăgiți că nu au spectaculosul ușor de înțeles al filmelor americane și nu le căutăm înțelesurile în afara vizualului și a replicilor foarte atent plasate, nu ne sondăm conștient asupra efectului pe care îl au în noi.

Melodiile pe care le ascultăm țin acum doar de capacitatea de a fi ușor de redat, de a rămâne obsesiv în urechile noastre și nu de a fi în ton cu felul nostru real de a fi. Muzica simfonică nu e pentru simandicoși, ea educă, nu invers. Tinerii designeri de modă se învârt în cercuri vicioase: sunt talentați, dar nu au bani pentru a se promova, deci talentul lor nu poate fi cunoscut de publicul larg. Dansul se poate și privi, apropo, iar mâncarea și băutura pot fi mai mult decât mijloc de subzistență.

De cărți nici nu mai spun… 50% dintre români nu au citit nici măcar o carte anul trecut. M-aș speria să fie o medie între cei care citesc multe și cei care nu citesc deloc pentru că asta ar fi chiar groaznic.

Și mai sunt exemple, de ele m-am lovit eu în ultima vreme. Nu-mi pot da seama dacă lucurile s-au îndreptat măcar un pic în ultima vreme. Pentru mine, da, căci le-am ales, le-am triat și mă bucur totuși când văd oameni cu aceleași interese și gusturi ca ale mele și îmi confirm că, în universul meu construit din opțiuni cântărite, lumea se vede mai frumos.