Poster-oficial-Dupa-dealuri

Vinerea de film – Dupa dealuri

E aproape o luna de cand am vazut filmul lui Mungiu si inca este foarte viu in mintea mea, de parca l-am vazut aseara. Stiu derularea tuturor scenelor si modulatia vocilor in functie de dramatism. Si, ca sa spun asa, Doamne, cata drama! Nu stiu daca il mai gasiti in cinematografe, dar daca apare pe DVD dau daca auziti de vreo vizionare, faceti tot posibilul sa vedeti acest film.

Am facut doua lucruri bune in legatura cu vizionarea: m-am dus singura la Institutul Francez si m-am asezat intr-un colt de unde sa nu vada nimeni prin ce stari m-a purtat povestea de la Tanacu si apoi, dupa film, m-am plimbat pe jos pana la Unirii ca sa imi scutur imaginile si apasarea de pe suflet pe care mi-a lasat-o. Nu va temeti, nu e un film foarte trist, nu e socant peste masura, nu are nimic din exagerarile hollywoodiene, dar e impresionant pentru ca e romanesc si poti relationa cu scenele, cu replicile si intelegi exact ce se intampla. Cred ca cel mai grozav lucru in a vedea un film cu si despre poporul tau e ca fiecare dintre noi stie cel putin un om care seamana cu toate personajele, ii cunoaste tipologia cat de cat si ii poate patrunde mai adanc in trairile pe care le exprima pe ecran. Sunt curioasa cum se vede un astfel de film din perspectiva unui american sau japonez.

De la „Dupa dealuri” veti iesi foarte calmi. Consternati, inmarmuriti, meditativi, dar nu veti putea lua partea nimanui. Daca atunci cand ati citit despre cazul Tanacu v-ati grabit sa aruncati cu vorbe grele asupra maicutelor si a preotului, dupa film va veti reconsidera atitudinea, dar nu le veti lua partea. Probabil cea mai frumoasa insusire a acestui film e ca iti prezinta niste lucruri pe care doar in constiinta si principiile tale  le poti judeca.

Filmul e presarat cu simboluri, cu metafore, cu detalii care prevad restul actiunii. Toate pot fi interpretate si independent de poveste si intervin iar propriile trairi. As vrea sa fiti atenti la doua scene:

– La scena asa-zisei exorcizari cand preotul ii citeste fetei si ii cere „demonului” sa o paraseasca si sa plece. Priviti toate detaliile cu mare atentie si ascultati toate cuvintele.

– La scena de la final din duba, in special jocul de focus al camerei de filmat.

Intre timp, „După dealuri” a lui Cristian Mungiu a fost inclus pe lista scurta de propuneri pentru nominalizare la premiul Oscar pentru cel mai bun film strain. Din 9 filme, vor ramane doar 5 care vor fi nominalizate. Din asta trebuie sa retineti ca e in primele 10 cele mai bune filme straine ale anului.


  7 Comentarii

  1. Cristina   •  

    Nu am vazut filmul, dar am citit o recenzie faina cum ca „Dupa dealuri se aude vantul”, ca singur fundal sonor si senzatia e pregnanta…

  2. Claudia   •     Author

    @Cristina – Da, se aude, confirm. Toate elementele vizuale si auditive fac echipa ca sa transforme filmul asta intr-o experienta pe care sa n-o poti uita usor. E FOARTE bun!

  3. violeta costin   •  

    Foarte bun filmul! Cred ca merita pe deplin o nomonalizare si nu spun asta fiindca e romanesc ci pentru ca reuseste sa …….. nici nu stiu caum sau ce sa zic sintetizat intr-un cuvand. E bun – de la ce a surprins pana la ce a transmis!

  4. Emil Calinescu   •  

    Strainii il apreciaza de 10 ori mai mult pt ca e imprevizibil. Noi stim povestea, pt noi e incheierea fireasca. De altfel, noi de la jumatea filmului ne gandim CAND O CRUCIFICA?

    Iar avantajul lui, care-l diferentiaza clar de filmele americane, este ca nu are in mijloc exorcizarea. Se axeaza pe personaj, si nu pt acel proces . Americanii ar fi lalait acea exorcizare un sfert de film. Nu mai conta pt noi personajul, ci actul in sine.

  5. Laura   •  

    S-ar putea sa para pueril ce spun, dar… mie mi-a fost cumva teama sa ma uit la el. Nu am vrut sa il vad singura, am simtit ca mi-ar provoca stari… ciudate. Dar daca sentimentul cu care tu ai parasit sala a fost unul de „calm”, poate ar fi momentul sa ma uit la el.

    • Claudia   •     Author

      Nu te socheaza cu nimic, nu e genul de film care te tulbura intr-un mod negativ, dar o face oricum :) Sa-mi spui cum ti s-a parut.

  6. Pingback: Prima zi la TIFF

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *