Ritual de sesiune (I)
Ieri vorbeam cu o studentă drăgălașă care se pregătea de un nou examen și îmi spunea că mai are de învățat, că e puțin stresată și că are emoții. Îi povesteam cum învățam noi în sesiune și că ”pe vremea mea, maică” nu era Facebook/Twitter/Pinterest și altele care să mă distragă de la studiu: când ne puneam pe învățat, tentațiile erau altele, dar nu se apropiau de calculator.
În afară de ultima, toate sesiunile le-am avut pe vremea când stăteam într-un apartament cu alte 3 fete: două la drept, una la geografie și cu mine la administrație publică. Câte două în cameră, o singură baie. Ceva de groază, dar probabil cea mai frumoasă perioadă a șederii mele în București.
În prima sesiune am fost niște eroine: una dintre colege a avut probleme de sănătate și noi, celelalte, ne-am adunat cuminți în camera pe care o împărțeam eu cu cea-mai-înțeleaptă-dintre-roșcate. Nu știu sincer cum am reușit să învățăm, să dormim și să conviețuim într-o cameră cu o canapea, două fotolii extensibile, două șifoniere, un birou și un dulap-soldat. Din când în când, deschideam geamul să nu ne prăjim mințile ca să mai între niște oxigen și am reușit să păstrăm liniște și armonie până când am trecut toate examenele. Felicitări, în afară de drept roman, toate cele 24 de examene din cameră au fost promovate (chiar cu note bune)!
Spre sfârșitul celor 3 ani de conviețuire, fiecare își găsise un colț de casă preferat. Una în fiecare cameră, una pe hol și una în bucătărie. Rolurile se mai schimbau în funcție de poziționarea examenelor în calendar și după nevoi de birou de lucru. Fiecare fugea pe unde apuca pentru că două din patru învățau cu voce tare, una se plimba sau stătea nemișcată cu orele (depindea de materie), iar cealaltă avea nevoie de liniște deplină sau de Richard Clayderman ca să mâzgâlească mai multe zeci de foi. Da, eu eram aia 
Din păcate, eu aveam și cel mai ciudat orar de învățat, doar în primul an am avut cursuri scrise de mana mea, dar vă mai povestesc în episodul următor.
Eu in sesiune eram in stare sa dorm 3 saptamani non-stop. Sau sa ma trezesc la 9 dimineata, sa beau un ness si la 10 sa ma culc la loc. ORICE, numai sa nu invat
In sesiune se merge in club copiii silitori merg in club. :))
@ovidiu si iata, n-a fost nevoie sa inveti prea mult, important e sa fii descurcaret in viata. Asa am zis si eu :))
@alice – repeta-ti pana devine crez :))
Una dintre problemele invatamantului romanesc: am acumulat mai multe cunostinte citind in stanga si-n dreapta decat invatand in sensul de stat cu cartea in brate. Eu urasc ideea de a inmagazina o groaza de chestii neinteresante.
Altfel, sunt adeptul invatarii continue. Tocmai de aceea la aproape 30 de ani am pus punct auditului si am virat-o in publicitate: pentru ca invat mereu, dar invat in ritmul meu si din placerea de a afla lucruri noi si MISTO
Ovidiu – stiam, tocmai de aceea am zis ca esti un bun exemplu. Ma rog, eu din administratie publica am facut vanzari si acum comunicare. Deci nici eu nu-s facuta-n scoala, dar cred ca substanta autodidacta din noi vine dintr-o baza care se cladeste si in scoala, cultura generala acumulata pana in liceu e nepretuita pentru ca iti hraneste curiozitatea.