Reciclăm și noi mai cu talent?
Așa m-apucă uneori un OCD (obsesive compulsive disorder) că m-apuc să fac o treabă complicată și energofagă chiar și noaptea târziu și nu mă las până nu termin. De exemplu, întotdeauna despachetez întreg bagajul imediat ce ajung acasă, mă ia hărnicia dinainte și la 2 noaptea spăl toate vasele sau tot cosul de rufe pe culori într-o singură sâmbătă. Sub acest impuls, de când m-am întors din vacanță, am întors casa cu susul în jos, mi-am notat în catalogul Ikea ce trebuie să cumpăr, am aruncat o mulțime de chestii și am reorganizat dulapurile și puținul spațiu din garsoniera portocalie.
Și uite-mă, într-o seară pe la 11, cum mă apuc de sortat tot ce era într-o comodă. O foloseam doar pe jumătate și nu-mi dădeam seama de ce: în spațiul cel mai generos se aflau toate cursurile mele din facultate și o parte din cele de la master. 5 ani de scris chinuit de mână, de transcrieri, de copii, de notițe, de lucrări și referate, de proiecte și materialul pentru licență. Și după o minimă răsfoire dureroasă a amintirilor, am decis că totul se duce la reciclat. Aveam de făcut două drumuri, era aproape miezul nopții. Deh, când monstrul OCD pune stăpânire, nu poți decât să-l hrănești 
Pubelele de reciclare de pe bulevardul unde locuiesc sunt la 2 intersecții de mine. O pereche pe tot bulevardul, câte una de fiecare parte a străzii! Hârtie, plastic, sticlă. Aproape mereu goale, mari și grosolane, ascunse la marginea trotuarului, între copaci și mașini. Cred că eram caraghioasă: la 12 noaptea reciclam de zor două brațe de cursuri și apoi o plasă de PET-uri, dosare și ambalaje și 2 sticle.
În Germania, pe un pet de 0.5l iei până la 25 de eurocenți dacă le duci la aparatele din supermarket. În Anglia, prietena mea avea pubela specială de reciclat unde punea plasticul, cartoanele, aluminiul și sticlele. Se scoate ambalajul, se clătesc și se aruncă capacele. A și a primit o mustrare de la cei care le ridică gunoiul că nu au dat ambalajul jos de pe unul din PET-urile de lapte.
Eu una aș recicla mai des și chiar aș ține două coșuri de gunoi. Dar să merg două străzi ca să duc 2 PET-uri pe săptămână și 2 borcane e un efort destul de mare în 2012. Mă gândesc că un set de pubele din acelea, poate la scară mai mică, ar fi benefice la ghena fiecărui bloc și oricum ar fi rezultate mai bune în timp.
Chiar atât de neprofitabilă e afacerea asta? Nu vrea nimeni să facă un ban și să schimbe o mentalitate făcând banul ăla?
Am vazut intr-un hypermarket din Bucuresti un loc de colectare de genul asta si m-a surprins pretul extrem de mic, pentru reciclare (cred ca de asta mi-a si ramas in minte)… Sper sa nu ma insel, era ceva de gen 0.06 RON pt un PET. Cel putin dpdv financiar cred ca iese din schema ideea de reciclare.
Totusi ar trebui sa ramana un personal CSR in mintea noastra si sa organizam un pic treaba….
No, asa patim si noi. Eu din cauza distantei pana la pubelele de reciclare m-am declarat incapabila sa reciclez inca, dar al meu barbat se incapataneaza sa recicleze. Si-atunci am zis: bine, reciclam daca vrei, dar tu duci sacosele cu sticle (noi bem cam 2 baxuri de 2l de apa plata/saptamana). Rezultatul? Le reciclam, dar el duce sacosele cam o data la 2 luni cand isi ia avans o tura in plus ca sa verifice daca e loc la pubele (la noi sunt mereu pline), timp in care stau frumos stivuite in bucatarie sau pe balcon, chestie care ma scoate din minti. N-ar fi fost frumos sa am mai aproape niste pubele de reciclare?
fara a vrea sa supar pe cineva, eu sunt de parere ca daca cineva vrea sa recicleze cu adevarat, nu tine cont de o distanta de 2 blocuri, 3 strazi, etc…:d..imho..
@Andu Cu banii astia n-o sa ridice niciodata interesul oamenilor de a recicla… daramite de a-si cara gunoaiele pana la un supermarket.
@Andreea exact asta e si problema mea, eu locuiesc intr-o garsoniera, 4-5 sticle goale si alte plasticuri sunt exact ce nu-mi trebuie in spatiul asta. Daca l-as avea mai aproape sunt sigura ca m-as mobiliza mai des si nici n-as mai trai ca un hoarder :))
@Gabi Crede-ma ca-ti piere tot entuziasmul daca ai de mers o strada doar ca sa faci ceva ce e in interesul autoritatilor sa te stimuleze. Faci asa vreo saptamana-doua-trei si apoi le arunci gramada din lipsa de vreme
Pingback: Planul de joi pentru început de weekend | Claudia Tocilă
Pingback: Planul de joi pentru început de weekend | Claudia Tocilă
@ Claudia: problema in Romanica e ca oamenii tot asteapta sa vina statul sa le dea, sa le faca..etc…nu e in interesul statului reciclarea. e in tinteresul nostru….
Pingback: Eu, încălzirea și ardelenii | Claudia Tocilă
Pingback: Eu, încălzirea și ardelenii | Claudia Tocilă