Maria Tanase 100 de ani

De când am auzit despre Maria Tănase prima oară a fost ca o sfântă despre care se vorbea mereu la superlativ și că a fost una dintre cele mai mari voci ale românilor, dacă nu chiar cea mai reprezentativă și mai cunoscută. Poate la fel de important ca vocea și talentul ei excepționale și native a fost faptul că a reușit să ducă în toată lumea cântecul românesc.

Dar Edith Piaf de România a fost, în afară de orice, o femeie strașnică: temperamentală, inteligentă, cu un simț al umorului ieșit din comun, disciplinată în muncă, generoasă până la exagerare și iubăreață. S-a bucurat de viață și de tot ce i-a oferit – bune și rele, trecând peste toate fără fatalism și cu zâmbetul fără cusur. Acestea se știu despre Maria Tănase de la cei ce au cunoscut-o.

Dar mai e…

”Dar nu aceasta era adevărata față a Mariei Tănase! Fondul spiritual, caracterizând originalitatea făpturii ei omenești, definindu-i trăirea interioară, nu apărea ostentativ în nici una din manifestările scenice ale cântăreței.

”Zâmbetul amar” din clipele de tensiune ale strădaniei de a se desluși pe sine și, mai ales, de a înțelege pe alții, de a pătrunde în esențele sufletului țărănesc, expresiv în meodii și stihuri, zâmbetul amar irizat în colțul buzelor când nu-și putea afla liniștea, până nu izbutea să dea rolurilor sau cântecelor create de ea desăvârșirea care să o împace cu ea însăși, zâmbetul acesta, reflex venind din adâncul ființei ei, nu l-a putut surprinde nimeni din cei care au văzut-o și au auzit-o numai ca spectatori în sălile de concert, pe estrade sau în reuniunile prietenești. În fața ochilor, urmărind-o admirativ, n-a apărut decât artista.

Maria Tănase-omul – care-și concentrează și dinamizează forțele lăuntrice ca să poată realiza creațiile artistei, a rămas necunoscută imensei majorități a oamenilor și chiar prietenilor și admiratorilor.

Vocația ei, încununată cu atâtea valențe, și-a alimentat năpraznica cheltuire din plămada unui suflet vibrând sub semnul neostenitei și gravei preocupări, centrată pe valorificarea tezaurului nostru folcloric. În efortul nestăvilit al acesti valorificări și-a descoperit Maria sensul major al trăirii. Și nu s-a cruțat pe sine, sleindu-se organic până-n ultima clipă, ca să-i dea expresie de-a lungul zbuciumatei dăinuiri printre noi.”

Petre Ghiață/Clery Sachelarie – Maria Tănase și cântecul românesc.