SAM_2775

80

Bunicul meu împlinește astăzi 80 de ani și cei apropiați știu că îl laud cu toate ocaziile. E un model de viață activă și trăită din plin. E și acum foarte frumos, drept și din ce în ce mai înțelept.

Probabil prima mea amintire cu el e cu mine sus de tot, atingând cu creștetul tavanul casei pentru că bunicul mă ridica într-o mână și striga ”Tâta mare!!” exact așa cum ați citit prin Amintiri din Copilărie că fac tații și bunicii din Neamț. Sau Bacău.

Ne mai văd împreună inspectând ogoarele pe bicicletă la apus și atingând pământul să-i verifice textura.

Îl văd cu mâinile în jurul meu învățându-mă să mân caii de la căruță și oferindu-mi cea mai frumoasă pălărie de sorică (floarea soarelui).

Îl văd încercând să-mi arate cum se mulg oile, însă asta n-am reușit să fac pentru că m-au călcat pe picioare și nu reușeam să mă impun. De el ascultau mereu.

Îl văd vesel de sărbători privind la masa din ce în ce mai mare a nepoților. Îl văd jucându-se cu alți copii cum s-a jucat cu mine și strigând după cățeii cu nume de tenismeni prin curte.

Nu l-am văzut niciodată gătind după moartea bunicii, insă am mâncat cel mai bun borș de cocoș și răcituri grase și usturoiate, exact cum sunt mai bune făcute de mâinile lui și l-am declarat Chef.

Îi văd privirea schimbându-se. Din ce în ce mai blândă, odată cu trecerea anilor, din ce în ce mai dulce și mai tristă. Vin rar acasă, îl văd rar pe el și mi se rupe sufletul de fiecare dată. Sunt nepoata cea mai mare, ”de la București” și ne iubim. Nu ne-o spunem, dar știm.

SAM_2775


  4 Comentarii

  1. Pato Basil   •  

    Sa-ti traiasca, sa fie sanatos si sa se bucure de batranete!
    Bunicul meu tot cam in aceasta tipologie se incadreaza…

Lasă un răspuns către Dan Anulează răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *