WIAD 2014 – Arhitectura informaţiei
World Information Architecture Day este un eveniment anual inițiat de Information Architecture Institute (IAI) din SUA și organizat simultan în mai multe state din lume, printre care și România. Este un eveniment aflat la a 3-a ediţie şi este organizat de voluntari cu scopul de a aduce împreună specialiştii din arhitectura informației şi pentru a dezbate subiecte de interes comun. Anul acesta, Bucureştiul a fost unul dintre cele 24 de oraşe din 15 ţări participante la WIAD, graţie agenţiei Grapefruit. Tema centrală a ediției de anul acesta a fost modul în care arhitectura informațională poate influența în mod pozitiv calitatea interacțiunilor utilizatorilor cu site-urile, astfel încât să determine modificări comportamentale.
Înainte de toate… ce este arhitectura informaţiei?
Arhitectura Informatiei (AI) este un concept la granita, intre design, content management, user-experience, content strategy. Este definită ca designul structural al mediilor de informare comune, în același timp artă şi ştiinţă pentru organizarea şi etichetarea site-urilor web, rețelelor interne, a comunităților online și software software-ul pentru a sprijini gradul de utilizare și findability. Este, de asemenea, o comunitate emergentă de practicieni axați pe îmbinarea principiilor de design și arhitectura în peisajul digital. AI e un concept interdisciplinar care aduce elemente din știință, psihologie cognitivă, semiotică, cibernetică, matematică și, bineînțeles, arhitectura însăși.
Acestea fiind definite, prezentările de la WIAD 2014 s-au construit în jurul acestui concept și a tendințelor din acest an.
Lucian Georgescu, Managing Partner la GAV a adus o notă personală și originală în acest concept. Prezentarea s-a numit ”De ce nu mor poveștile” și și-a demonstrat argumentul cu câteva clipuri: trailerul Nymphomaniac 1, două reclame Mac inspirate din filme (1984 și Dead Poets Society) care, împreună, au demostrat că, dincolo de tehnologie și informație, a fi relevant nu are legătură doar cu Exceluri și rapoarte, ci cu povestea spusă. Mi s-a părut că totul a început cu o concluzie: arhitectura informației ajută la structurarea și simplificarea mesajului ca el să ajungă cât mai clar la utilizator, dar că nu e suficientă.
Corina Săftescu, Director Editorial la CTR-D a vorbit despre conținutul de nișă și despre provocările pe care le generează: public specializat și pretențios, cu standarde înalte, engagement dificil, dificultatea de a găsi subiecte relevante mereu. Ea a explicat puțin și despre strategia editorială, dar și despre cea a organizării conținutului unui site de nișă – de la structurarea articolelor stufoase cu chapeau, subtitluri, imagini, corp de text, la publicarea în timpul săptămânii în funcție de complexitate, dar despre cum au ținut cont de cum se citește online: o scanare rapidă în formă de F în above the fold (înainte de scroll) și căutarea indicatorilor de credibilitate: imagini, logo, corectitudine gramaticală etc. Corina a anunțat că și ei vor face un redesign în curând, așa că așteptăm cu interes!
Alecsandru Grigoriu, UX designer la Grapefruit a prezentat simularea de redesign a unui site utilitar. Anul trecut a fost site-ul de bilete online CFR, anul acesta a fost rândul declarației de venit 200 și de posibilitarea completării ei online. Fiind un subiect care crează disconfort, această opțiune intuitivă, prietenoasă cu utilizatorul, dar și în concordanță cu prevederile legale, e mai mult decât binevenită. O spun cu toată convingerea, ca cineva care a capitulat în fața ei și a documentației stufoase și greoaie care ar fi avut menirea să ajute, dar care n-a făcut decât să descurajeze total. Am așteptat să-mi vină impunerea și am pierdut niște bani… Totul e responsive, are și câteva elemente de gamification (îți arată cât mai ai de parcurs), explicații și ajutor la tot pasul – ca la mama acasă! Supriza a fost că ea este online și poate fi utilizată. Se găsește aici, însă nu s-a ajuns până la depunerea ei tot online – ar fi nevoie de o reorganizare și în structurile ANAF, însă odată completată online, cu ajutorul lor, poate fi printată și depusă la ghișeu cu 50% mai puțină anxiozitate Felicitări, Grapefruit, pentru inițiativă!
(E incredibil de trist cum au putut să dea o gălăgie de bani pe niște logo-uri oribile, dar nu au putut să investească niște bani reali în a reface site-urile încâlcite și prăfuite pe care oamenii le-ar putea folosi în loc să-și facă nervi reciproc la ghișee! Nu doar se fură, ci își și bat joc. Ia uite, ANAF, o agenție ți-a făcut treaba pe gratis!)
Lucia Ciucă, Marketing Director la eMag și Cornel Baloneanu, Product Manager, PayU și-au anunțat și explicat colaborarea în domeniul plăților securizate cu cardul. Există acum o singură interfață a plăților pentru user (inclusiv pe mobil) și una de administrare pentru Emag, ceea ce ușurează și îmbunătățește experiența ambelor părți. De asemenea, se va putea plăti și direct din interfața de Internet Banking ale fiecărei bănci. Un lucru interesant pe care l-a menționat Lucia în timpul sesiunii de întrebări este faptul că își vor asuma (și au făcut-o mereu) eventualele greșeli de afișare a prețurilor, apropo de cazul tabletei de la Domo de acum câteva săptămâni.
Adrian Iacomi, UX Designer & Partner, Cactus Ideas – ne-a purtat prin exemple concrete de bun/rău prin site-urile românești. Sugestii irelevante (căști și scutece), dificultatea de a găsi un produs sau informații cu adevărat importante, design obositor, greoi și alte exemple care, în final, ajung să îl facă să nu finalizeze achiziția, să abandoneze și apoi să îl alunge din site. Se pare că eMag face cea mai bună treabă dintre site-urile românești până acum.
Marius Ursache, Chief Design Officer la Grapefruit, a prezentat sălii conceptul din spatele start-up-ului dezvoltat cu MIT – Eterni.me: o platformă dotată cu un tool care colectează și procesează întregul trail digital pe care îl lăsăm în urmă și care poate fi accesat printr-un avatar dotat cu inteligență artificială care va strânge toate aceste informații, alături de contactul direct, pentru a crea o replică a personalității utilizatorilor. Astfel, după moarte, el va fi strâns suficiente informații pentru a putea susține conversații cu cei rămași în urmă: familie, prieteni, oricine, în funcție de opțiunile alese.
Marius a confirmat că primele reacții au fost deopotrivă entuziaste, dar și sceptice sau chiar vehemente: e creepy! Este, dacă te gândești la ce-i mai rău, la zombi digitali, la fantome pe care să le găsești prizoniere pe internet. Dar nu e chiar așa: pe termen lung, eterni.me poate face o monografie a unei generații și chiar o memorie colectivă a umanității. În cazul în care nu ești extrem de celebru, tot ce ai gândit, simțit, trăit moare odată cu tine, dar eterni.me propune să poți alege nemurirea într-un mod controlat. Proiectul se dezvoltă și pentru cei care vor să afle mai multe informații sau să se alăture în viitor, se pot alătura celor 15000 de subscriberi care și-au anunțat interesul pentru acest proiect.
WIAD a fost o surpriză plăcută anul trecut, dar și anul acesta, demonstrând, încă o dată, că știința fără artă nu e de viitor.
Eu spun că a reușit să-și facă loc cu succes în calendarul evenimentelor despre online și tehnologie.
Foto: Information Architecture by Shutterstock
Pingback: WIAD 2014: Două idei şi o aplicaţie | hoinaru.ro