Ce trebuie să ştiţi despre donarea de sânge
Dacă v-aţi gândit vreodată să donaţi sânge şi n-aţi făcut-o încă din diverse motive sau din lipsă de informaţii, vă poate ajuta articolul acesta. Tocmai am trecut prin aceasta experienţă pentru prima oară.
Dacă v-aţi gândit la asta şi aveţi sub 50 de kilograme, forget it. Punguţele de transfuzii sunt de 450 de mililitri si nu se pot umple doar pe jumătate sau alte artificii. Se presupune că indiferent de înălţime, ca adult ar trebui să ai peste 50 de kg, lucru cel puţin neadevărat dacă eşti o fată subţire şi petitte. Dacă ai peste această greutate, poţi trece la pasul următor.
Ai de completat un formular prin care ateşti în primă fază că ai o stare de sănătate bună şi că stilul tău de viaţă nu pune în pericol calitatea sângelui – cu alte cuvinte dacă mai merită să-şi piardă vremea cu un candidat care va fi respins. Desigur, se poate minţi, dar dacă eşti un cetăţean responsabil şi ai venit să donezi pentru o cauză nobilă şi nu pentru 7 bonuri de masă, n-o vei face. Întrebări legate de consumul de alcool sau droguri, promiscuitate sexuală, antecendente medicale (exclus boli cronice, mai ales hepatită), tratamente şi alte asemenea trasează primele informaţii despre sângele donat. Foarte important pentru fete: 5 zile înainte şi 5 zile după menstruaţie nu sunteţi eligibile. Foarte important pentru toată lumea: micul dejun trebuie să fie bogat, sana şi covrigi pe drum nu e chiar suficient.
După această fază, în care se introduc în calculator datele şi se emite carnetul de donator, eşti trimis la analize: greutate, înălţime, temperatură, tensiune, câteva întrebări legate de istoricul medical. Apoi te înţeapă în deget şi-ţi dă pe loc grupa sanguină, RH-ul, hemoglobina, glicemia şi un test de hepatită. Totul e super rapid, curat şi steril, chiar dacă bătrâna clădire arată ca un spital, dar asistentele sunt prietenoase şi răspund la întrebări cu blândeţe.
După avizul analizelor, primeşti ultimul ok de la cabinetul unde ai fost măsurat etc şi te duci în camera de recoltare. Acolo chiar e veselie, se vedea că doamnele încercau să ne facă să ne simţim confortabil şi să nu ni să facă rău.
„Ce ac mare, doamnă!
Da, asta spun toţi înainte să leşine. Mă pregătesc să-ţi dau palme?
Nuuu, doar făceam conversaţie.”
Se pare că sunt foarte spirituală pe scaunul de recoltare pentru că am râs încontinuu cu tot salonul. Am umplut foarte repede punguţa care se legăna. Am câştigat cursa cu colegele mele 😀
Eh, după 15 minute în care stai cu mâna apăsată pe venă ca să nu te învineţeşti, te duci jos la ghişeul cu goodies unde primeşti:
Scutire de la serviciu (na poftim, ce scuză nobilă)
50% reducere la transport public valabilă o lună
7 bonuri de masă, ca să-ţi iei o friptură de vită, un pilaf cu urzici şi-un vin roşu 😀
Trebuie să fii din Bucureşti, să lucrezi în Bucureşti sau din judeţul unde donezi. Dacă nu ai pe buletin, ai nevoie de o adeverinţă de la muncă. Centrul de transfuzie este pe strada Str. Dr. Caracas Constantin nr. 2, în Piaţa Victoriei, cum te duci spre Mihalache. Vara, recoltările se fac în intervalul 7:30 – 11:30 ca să nu leşini pe stradă de căldură. Dacă e ceva neclar, asta e numărul lor de telefon: 031.425.12.30
Doamnele de acolo au spus că procesul se poate repeta la 90 de zile, dar ele recomandă măcar 6 luni distanţă pentru că se pierde din calitatea sângelui. De asemenea, au spus că e chiar bine să faci asta o dată pe an pentru că reînnoieşti sângele şi îţi stimulează metabolismul. Oricum ar fi, trebuie mereu ţinut seama de sănătatea donatorului şi înainte şi după recoltare.
Eu m-am simţit foarte bine şi n-am avut niciun fel de slăbiciune, lucru de care mi-era teamă şi care tot m-a ţinut departe de centrele de transfuzii. Dar acum m-am lămurit şi am de gând să fac asta anual, mai ales pentru că am grupa de sânge universală.
oooh… guddie… chiar aveam de gand sa fac asta!
Cand eram in Sibiu, donam constant de cativa ani incoace. De cand am venit in Bucuresti, n-am apucat inca. Acusi, nu mai am nici o scuza. Mai sare cineva?
Sa vii cu carnetu' semnat
si iti dau bobo
Iulia, si monica a gasit, dar cred ca a asteptat sa i se albastreasca sangele sau ceva, de nu s-a dus…
Voi ati fost atunci la Universitar, la campanie la nebunie, si m-am tot gandit sa intreb unde se intampla in zilele normale dar… 😀 Acum ca m-a lovit in cap, si e si in loc cat de cat cunoscut, ma duc, cross my heart!
Iulia Si acolo iti dau boane de masa? :))
Eu am gasit deja unde sa donez aici
Scutire de la serviciu sau pentru serviciu? 😀
Depinde cum privesti. depinde cat iti place job-ul :)) Pt noi a fost „de la” :p
Stiu ca nu se cuvine sa intrebi asa ceva o domnisoara, dar ai peste 50 de kg?:( (sad, sad face)
Um, la 1.70 ar fi chiar bolnavicios sa am sub 50 de kg, nu crezi?
Foarte utile informatiile! Eu donez sange in fiecare an, de cand am ajuns la facultate, insa niciodata nu am fost la Centrul de la Victoriei, de fiecare data am mers in cadrul campaniilor organizate la Medicina Generala si la Politehnica. Si e atat de frumoasa senzatia ca ai facut un strop de bine cu un gest atat de mic.
Ma bucur ca ti-a fost de ajutor ce am scris aici. Si da, sentimentul este minunat!
Eu nu am donat niciodata, am probleme cu spitalele/ sangele…
decat sa lesin, prefer sa nu donez.
eu am 1,55 m si 46 km.am vrut de multe ori sa donez dar nu m-am dus fiindca stiam de conditia aceasta a greutatii corporale.sunt sanatoasa tun,am toate analizele in regula,de ce m-ar impiedica lipsa unor kg sa donez sange!?…ar putea fi de mare folos cuiva.
Am donat si eu pe 21.03.2019 pentru prima oara. Si, cu siguranta, nu ultima, deoarece totul a fost exact ca in articol, respectiv atmosfera cool, nici o problema/jena etc nici inainte nici dupa!