Nu suntem supereroi
Avem, de multe ori, senzația că putem face orice: că o să trăim mult și bine, că avem tot timpul din lume, că nimic nu poate sta în drumul nostru. Și o vreme merge exact așa. Suntem plini de energie, de planuri, de inspirație și nici nu ne mai gândim că toate rezervele trebuie alimentate echilibrat: de unde iei mai mult, fix acolo sa pui la loc.
Am înțeles atât de bine ce scrie Cristina aici că mi s-a părut că mi-a citit gândurile. Și e cel mai frustrant sentiment pentru cineva activ: să vezi că trupul tău nu te mai ascultă, că refuză cu încăpățânare să te ajute și să îți răspundă la solicitările pe care mintea ta le are clar stabilite pentru tine.
Vineri m-am desconsiderat destul de tare după ce am simțit că am dat-o în bară la o prezentare. Și m-am certat atât de vehement pentru momentul acela de slăbiciune că e posibil să-mi fi provocat singură o reacție adversă în organism. ”Adică eu te ajut, te susțin cu nopțile tale nedormite, te ajut să asimilezi multă informație și îți stimulez mintea să-ți trimită idei bune și tu spui că nu ești bună de nimic? Ia să vezi cum e cu adevărat când nu ești bună de nimic, ia niște febră și slăbiciune!”
Și așa am ratat The Power of Storytelling, ultimul weekend cald cu vreme frumoasă și ocazia să pun la punct detalii esențiale ale săptămânii viitoare. În schimb, am stat și (m-)am analizat și am făcut un pic pace cu mine.
Nu suntem supereroi. E absolut firesc să ai nevoie de o pauză, de o perioadă de odihnă, chiar și dacă tu nu o vrei, e posibil ca trupul tău să aibă nevoie. Să nu faceți greșeala de a vă considera atotputernici. Doar psihic puteți fi puternici, niciodată pe deplin.
Claudia tot ce trebuie sa faci este sa pasterzi echilibrul intre corp si minte; totul functioneaza perfect cand exista echilibru. Si corpul iti va da semne de dezechilibru, trebuie doar sa fi atenta si sa ti cont de ele.
asa e, ma invatase bine cineva la un moment dat… aveam nevoie de un reminder. Multumesc!
Am suferit si eu de boala asta. Daca ma intreba cineva „poti sa faci asta pana joi, eu raspundeam ca as putea sa o fac pana miercuri”. Acum pun direct de la cate ore la o zi la orice DL care imi este sugerat
Totusi putina gandire pozitiva nu strica
Autosugestia face minuni in ambele sensuri. Nu-ti mai acuza organismul ca s-a intors impotriva ta pentru ca o va face cu adevarat …
Asa e, dar ca sa-mi autosugerez ca o sa ma fac bine, trebuia sa constat intai ca mi-e rau. Nu m-am certat, mi-am cam cerut scuze :))
Of, si eu care ma chinuiam sa trag cu lasere din priviri. Cam am vazut eu pe cineva care poate. 😛
Am observat o chestie, cel putin la mine: daca sunt cu psihicul la pamant, fizicul urmeaza si el calea imediat. Poate ca asa suntem noi conceputi, cu mintea si trupul in stransa legatura.
Am fost la doctor, am facut 3 analize pentru a vedea ce probleme am, toata analizele au spus ca sunt curat, am ajuns la concluzia ca unele sintome pot fi inchipui sau pot fi controlate de gandurile noastre sau cel putin influentate in bine sau rau, deci conteaza sa ti mintea si trupul in echilibru prin legatura intre ele.
@Daniela Inteleg perfect ce zici, dupa aproape 3 luni de tratament fara prea mari rezultate am plecat intr-o vacanta in care m-am relaxat si mi-am luat gandul de la marile probleme ale existentei mele. Cand m-am intors, doctorul si-a facut cruce – ma vindecasem complet, fara tratament.