shutterstock_209697955

Cum nu mi-am pierdut mințile cu Prima Casă

Am promis că scriu articolul acesta după ce voi fi terminat cu toate. La momentul când am publicat primul articol legat de casă, încă nu semnasem, tocmai se mai amânase cu o săptămână și simțeam că mi se termină răbdarea, că după luni de căutări, așteptări și un biblioraft de acte aș fi dat orice să se termine mai repede.

Să începem cu începutul.

Septembrie 2014 

Da, ați citit bine, atunci am fost prima oară la bancă să îmi fac o simulare de credit, să văd ce presupune, cum mă încadrez cu salariul, dacă îmi oferă banca suma maximă și cât ar veni rata la nivel orientativ. M-am dus din prima doar la banca unde am eu salariul (Banca Românească) pentru că, în general, lucrurile merg cel mai repede la băncile unde ai virat salariul și pentru că știam deja de la colegi care au mai făcut că au cele mai bune condiții după CEC, dar că acolo lucrurile se mișcă foarte greu și că sunt cam birocrați. Oricum, diferența de dobândă era infimă, așadar am ales să merg unde primeam și asistență, explicații detaliate și susținere pentru că deja eram mulțumită de serviciile lor, s-ar fi făcut plățile instant etc.

După ce am primit informațiile acestea, am stat o săptămână și mi-am făcut calcule: ce diferență e între rate și chirie, cum mă afectează, cât trebuie să pun pentru avans etc. Am studiat puțin piața imobiliară, m-am uitat la prețurile apartamentelor din zonele care mă interesau și, în special, în zona în care voiam eu să rămân: Tineretului. Am pus lucrurile cap la cap și m-am întors la bancă să-mi facă preaprobarea.

Preaprobarea are un termen de valabilitate de 90 de zile în care tu trebuie să-ți găsești apartament dacă ești eligibil, ți se spune care e suma care ți s-ar oferi și penru ea trebuie să duci adeverință de salariu, copie după buletin, o factură recentă și să completezi un formular în care te întreabă dacă ai mașină, dacă stai în chirie, dacă ești sau nu căsătorit, dacă ai copii și o mulțime de întrebări.

După aproximativ o săptămână, vine răspunsul și te poți apuca de căutat.

Noiembrie 2014

Am găsit un apartament! După vreo 6 vizionări ratate, găsisem ceva la capătul bulevardului la o bătrânică aparent simpatică. Ea se muta într-o zonă periferică tot la 2 camere, iar diferența voia s-o pună la ciorap. Fair enough. Ne-am văzut de vreo 2 ori, am negociat vreo 1000 de euro, apartamentul era amenajat, nu cine știe ce, dar suficient de bine și recent, utilat și îngrijit. Practic, în primă fază nu trebuia să fac investiții în renovări.

În ziua în care trebuia să semnăm, după alegeri (dacă ieșea știm noi cine, aș fi renunțat), cu 3 ore înainte de a ajunge la notar, m-a sunat agentul să-mi spună că baba s-a răzgândit, că nu-i mai place ce a găsit și s-o mai amân până îi caută alt apartament.

Decembrie 2014

Baba încă n-a găsit apartament să se mute.

Ianuarie 2015

Mi-a expirat preaprobarea. Am sunat agentul și i-am zis să-mi caute altceva.

Între timp, am început să caut activ din nou de parcă apartamentul acela nici n-ar fi existat. Îmi pierdusem speranța că o să mai locuiesc în apartamentul respectiv și am reluat vânătoarea.

Februarie 2015

După alte 6-7 vizionări primesc un telefon de la un agent pe care l-am pregătit altfel: Domnule, pe mine nu mă mai sună nimeni înapoi, te rog, și dacă mă suni peste o lună, încearcă. Trecuseră vreo 3 săptămâni de când l-am rugat asta și mi-a zis că are ceva care nu e încă listat.

Am fost, mi-a plăcut: etajul 5/8, din 1982, poziționat pe est-sud, gresie, parchet, termopane, ușă, o baie urâtă cu crengi și mobilier de când era mama fată. Perfect.

Martie 2015

Am bătut palma 2 zile mai târziu, ne-am revăzut și am stat de vorbă despre pașii următori. Eu nu aveam încă preaprobarea, ei nu aveau actele de intabulare pentru că erau primii proprietari și nici o chitanță de la Adminstrația Cazare și Cantine de la care au cumpărat apartamentul când s-a dat în folosință. Aia dura 5 zile lucrătoare, intabularea încă vreo 30 de zile, eu aveam preaprobarea promisă în două zile.

Aflu cu stupoare că n-au depus cererea de intabulare la urgență (5 zile), ci în regim normal (25 de zile).

Aprilie 2015

Ne-am prezentat la notar cu actele în orginal, cu chitanța respectivă și cu banii de avans. Am semnat un antecontract care spunea că până pe 25 mai trebuie să perfectăm vânzarea. Dacă eu mă râzgândeam, pierdeam avansul (încercați cât mai mic), dacă ei se răzgândeau, îmi plăteau mie dublu. Ohooo, cât timp, păi rezolvăm pe 15 aprilie. Aha.

Între timp, eu trebuia să îi aștept ca să fac evaluarea după intabulare, costă vreo 350 de lei, durează 2 zile, îți recomandă banca pe cineva.

Și notarul a fost recomandat de bancă și dacă aveți nevoie vreodată de o notăriță brici, să-mi scrieți. A fost minunată, operativă, amabilă, pâinea lui Dumnezeu. E pe la Universitate și am aflat ulterior că e din Bacău, dar asta a fost o coincidență.

Într-un final, au ieșit actele, am făcut evaluarea, totul era în ordine. Așteptam de la Fondul de Garantare soluționarea contractului, adică vreo 2-3 săptămâni. Fata de la bancă a tras tare să iasă cât mai repede, dar tot minim 10 zile stă la Fond. Între timp, proprietarii trebuiau să aducă certificat energetic și o chitanță de la administrația blocului care atestă că nu au datorii la întreținere – totul era ok.

Mai 2015

N-am reușit să ne încadrăm în timp, de la Fond încă nicio veste. Între timp, notarul a făcut o rezervare pe noua intabulare pe numele meu, valabilă pe 10 zile lucrătoare.

Au ieșit actele de la Fond, am primit ok pe suma propusă de bancă, dar nu putem semna deoarece chitanța de la administrația blocului e valabilă doar până la finalul fiecărei luni și deja începusem o lună nouă. Din păcate, președintele asociației de bloc era plecat… în Coreea.

După ce a apărut și el, ne-am dat întâlnire la notar pentru actele finale. Am semnat totul, dar la sfârșit constatăm că proprietarii nu aveau banii de impozit, deci nu puteau primi contractele… Eu plătisem deja notarului taxa – vreo 3000 de lei, exemplarul meu era în regulă.

Au plătit în aceeași zi, dimineață eram la bancă, fata de acolo fusese proactivă și colaborase cu notarul care deja îi dăduse draftul la verificare juridică și emisese și copiase toate contractele de credit. Semnez vreo 100 de hârtii (fără glumă): contractul de credit cu banca, o informare de la UE… o mulțime de contracte în mai multe exemplare. Toate astea cât așteptam intabularea pe numele meu care, după ce expirase, o făcuse iar notarul înainte să semnez contractul. Trebuia să dureze 3 zile – standard pentru programul Prima Casă.

Dar Kafka intervine din nou și aflăm că în loc să treacă termen scurt de Prima Casă, au trecut (de la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobliară) termenul standard de 5 zile… Dacă nu se mutau în weekend, nu puteam începe lucrările în casă, deja întârziate cu o săptămână.

În vinerea respectivă am alergat Bucureștiul: am fost la bancă să mai semnez 100 de hârtii: polița de asigurare pt dezastre (opțional cea de viață), contractul cu Fondul, graficul cu plățile, cererea de tragere a banilor, făcut calcule și negocieri la cursul euro,  stat la coadă cu responsabilul de la notar pentru intabulare, fugit la bancă, datat OP-urile și trimis banii în conturile proprietarilor… La ora 4 nu se mai fac tranzacții pe piața imobiliară, eu am ajuns la 2 și ceva.

Țeapa supremă a fost cu Euro: în ziua în care am semnat precontractul, proprietarii au făcut pe neștiutorii și au zis că ei nu știau că Prima Casă e în lei. Drept pentru care ei voiau musai transfer în euro, deci urma să acoper diferența de curs valutar sau nu mai semnează. În ziua aia, euro era la un minim din ultimele 3 luni, deci tot creditul s-a calculat la referința respectivă. Doar că la ziua semnării finale crescuse cu 6 bani, maximul din ultimele 3 luni. Eh, 6 bani, ce mare scofală? Păi la niște zeci de mii, înseamnă foarte mult, mi-a dat o gaură de vreo 3000 de lei la final – mai scăzuse 2 bani între timp și banca mi-a negociat foarte puțin peste BNR. La sume foarte mari, puteți negocia cu banca cursul valutar.

Cu 3 zile înainte de termenul lejer de 25 mai, le-am dat banii.

Cu 2 zile după momentul acesta mi-au dat și cheile.

Iar acum sunt șefă de șantier și încă îmi stau mințile la locul lor, ba chiar mă simt tare bine în procesul ăsta 😀

În paralel cu toate chestiile astea, weekendurile mi le petreceam pe Valea Cascadelor și pe la magazinele specializate, căutând materiale (faianță, gresie, parchet, uși), pe la Ikea după mobilă și pe site-uri după electrocasnice.

Totuși de ce n-am cedat?

Nu zic ca nu m-am plâns ici colo. Să nu credeți vreo clipă că m-am distrat fără regrete, dar nu doar dorința de a avea propriile mele chei și Tocilă scris pe ușă m-a adus până aici, ci și o curiozitate: cât de absurd poate fi totul, cât de mult poate dura, ce poate să mai apară…

Procesul de achiziționare a unei case (prin program sau nu) e lung și vă cere răbdare. Atât de multă răbdare și înțelegere că nici nu știați că aveați în voi, dar merită și dacă priviți totul ca pe un pas firesc, mai greu, dar necesar, apoi veți putea ieși destul de calmi și mândri de voi din toate povestea.

Ce vreți să mai știți?


  15 Comentarii

  1. Bookish   •  

    Si la mine a fost cu cantec. Tot procesul a durat insa mai putin, cam 4 luni, asta dupa ce prima evaluare nu a iesit bine, OCPI a fost in greva de vreo 3 ori si nu reuseam sa scot actele, iar apoi banca a recalculat suma pe care mi-o puteau imprumuta si a trebuit sa il bag pe tata codebitor. Nu am auzit pe nimeni sa ii iasa totul bine din prima.

  2. Aqua Time   •  

    Aveți posibilitatea ca să vă încercați norocul acum, cu programul A doua casă… Mai aveți însă curajul necesar? :)

    • Claudia   •     Author

      Nici măcar nu m-am mutat încă în casa mea, stai să vedem :))

  3. Alexandra   •  

    Nu cred ca exista experiente prea diferite, doar daca ai banii necesari si platesti pe cineva sa alerge dupa toate , cu procura semnata de tine. In toata povestea asta mi se pare esential sa ai un notar bun. Doar asa. ai toate sansele sa ajungi la liman.

  4. Anghel Marius   •  

    Am inceput sa fac si eu aceste demersuri, am ajuns la etapa in care trebuie sa-mi caut apartamentul, tot cu Banca Romaneasca. Pana acum e totul bine, sa speram ca asa va fi si de avum in colo. Pare de necrezut ca a durat atata timp.

  5. Axela Stanciu   •  

    daca nu achita diferenta, ai tai nu mai semnau.deci eu ii inteleg frustrarea fetei. nu putea renunta asa usor la apt dupa atatea acte intocmite, atata tevatura si alegratura. relatarea e destul de politicoasa , nu i-a numit tepari, asa ca nu mai sari la gatul fetei

  6. Axela Stanciu   •  

    daca nu achita diferenta, ai tai nu mai semnau.deci eu ii inteleg frustrarea fetei. nu putea renunta asa usor la apt dupa atatea acte intocmite, atata tevatura si alegratura. relatarea e destul de politicoasa , nu i-a numit tepari, asa ca nu mai sari la gatul fetei

  7. axela stanciu   •  

    brrr, te ia durerea de cap cu toata aceasta birocratie romaneasca! mi-e si frica sa dau startul acestei intregi nebunii pt a ma muta la casa mea…

  8. Pingback: Fascinanta ”casa noua” | Fata din Port

  9. Axela Stanciu   •  

    Claudia Tocilă si noi am avut aceeasi problema, o tranzactie nu s-a finalizat din cauza problemei cu cursul euro…vanzatorii vroiau sa-si asigura pierderea in cazul scaderii euro , nu vroiau sa accepte cursul BNR

  10. Radu   •  

    Sa iti povestesc prin ce trec eu din august pana acum? Si inca nu e gata. Dupa ce primesc aprobare financiara imi refuza casa si refuza si orice alta garantie imobiliara cu toate ca e site-ul lor scrie ca se accepta in garantie imobilul tertilor. Si am luat-o de la capat la alte banci dar cu acte de munca in strainatate parca esti ciumat in tara asta. indiferent ca lucrezi de 6 ani la aceasi firma ……..si mute altele.

  11. Sandu   •  

    Cu bani din creditul primit ai renovat?

    • Claudia   •     Author

      Buna, Sandu,

      Banii din creditul primit prin Prima Casa se pot folosi doar pentru achizitionarea casei, nu ii vezi niciodata cash. Nu umbli cu ei in geanta :)

  12. Ana   •  

    Buna,

    De la ce banca ati luat creditul prima casa? Suntem in aceeasi situatie, proprietara vrea banii in EUR, noi primim in RON si nu stim exact la ce risc ne expunem, mai ales ca este vorba de o suma mare. La cursul de azi, pierdem cam 800 euro. Cat a negociat banca la schimb valutar si despre ce suma a fost vorba? Proprietarul avea cont in EUR la banca respectiva sau cum ati facut transferul? Mersi!

    • Claudia   •     Author

      Buna, Ana,

      De la Banca Romaneasca am luat creditul, am pierdut si eu in jur de 700 de euro deoarece chiar in perioada de la semnare pana la aprobare, euro a crescut destul de mult, iar la aproape 60 000 de euro, cam asa a fost. La banca am negociat usor, dar nu foarte mult, au si ei niste limitari, insa in perioada asta, orice ban economist e binevenit. Nu imi amintesc daca proprietarii aveau cont in EUR sau li s-a facut tot la Banca Romaneasca astfel incat sa se faca transferul instant… chiar nu mai stiu, astea erau intre ei si banca, nu mi-am batut foarte mult capul.

      Mult succes si nervi de otel :)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *