În pași de dans
Vă spuneam acum ceva timp că alături de alte zeițe am început niște cursuri de dans oferite de Gillette Venus. Profesor ne este Bursucu, coregraful de la Dansez pentru tine.
Aseară, după o oră foarte intensă de cha-cha și samba la care am simțit că mi-am mișcat fiecare mușchi, fiecare părticică a corpului în pași de 1-2-cha-cha-cha, cu întoarceri amețitoare, cu ”zvâc” și în pași de 1-și-2 de samba cu unduire de șolduri și ”bounce.” Niște termeni total străini pentru voi, dar care mie mi-au intrat în numărătoare și e clar că n-o să mai ratez vreo melodie căreia să nu-i simt ritmurile astea.
Însă tot aseară, dansând alături de Andreea Bălan, care a venit să asiste la toate stângăciile noastre, am ajuns la o concluzie: nu e suficient să știi pașii ca să dansezi. În afară de numerotarea corectă, pașii executați la locul indicat și la tempo-ul potrivit, dansul trebuie să devină o parte din tine, să te domine, să pună stăpânire pe fiecare mișcare calculată și s-o înlocuiască cu pasiune.
A învăța să dansezi presupune mai mult decât să înveți ce mișcări se fac, ci presupune cum să simți muzica și să-ți faci corpul să fie străbătut de ritm. Bine, mai avem cale lungă până și a înțelege cum dansează oamenii ăștia, dar e un exemplu de campioni mondiali pentru care dansul e viață, iar aseară am făcut primul pas, anume cel de a deveni pasionată
Pingback: Gânduri în dezordine » Blog Archive » Dragi bărbați dansatori » Gânduri în dezordine