Cea mai mare dramă

Nici n-a urcat bine la Focșani.

”Răspuuuunde!!!”

Fâșâit de plase, trolere răsturnate, scuze!, îmi faceți loc? tremurul general din tren.

– Alo!? Unde e?!

-…

– Ce-ai făcut cu ea că nu e la mine!

– Păi nu mi-ai dat-o! … Dacă-ți spun, nu e aici! Unde s-o pierd că nici nu m-am mișcat! Ai uitat să mi-o dai!

– Spune-mi ce mă fac eu acum?! Ce mă faaac?

– Nu vreau să mă calmez! Vreau să te uiți imediat ce tren vine și o pui urgent!

– Cum mă duc eu acum la cămin fără? Toată lumea are și eu rămân ca prostu? Ce grijă ai avut?

– Eu am avut grija bagajului și biletul și să alerg ca disperatul că am ajuns târziu! Și știi de ce am ajuns târziu: ca să-mi faci pachetul ăla. Și acum am ajuns fără el de tot. Ce mă faaaac?

*își trage puțin nasul*

– Hai, te rog, pune-mi-l pe următorul tren, mă întorc după el, dar te rog să-mi pui! Ce să fac acum? Vin de acasă după Paște și mănânc de la colegi? CUM SĂ UIȚI SĂ-MI DAI PACHETUL CU MÂNCARE?

Apoi, asta e o dramă-n toată regula!


  2 Comentarii

  1. Ovidiu Militaru   •  

    Am uitat acasa cea mai buna visinata ever. Noroc ca sora mea se intoarce astazi, so no more drama in my life :)

    • Claudia   •     Author

      Esti norocos, cred ca baiatul ala era singur la parinti :))

Dă-i un răspuns lui Claudia Anulează răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *