Ieri dimineață, pe drumul spre job, cam nedormită și cu muzica dată tare în căști, mi s-a întâmplat ceva care m-a tulburat și continuă să mă urmărească obsedant de atunci, pentru că simt că n-am făcut ce trebuia. Pe drum am văzut o fetiță. Avea vreo 7-8 anișori, o coadă bălaie și niște ochi plecați. Era îngrijită, nu era la cerșit, dar își ținea mâinile împreunate ca la rugăciune și […]
Tweet
Când sunt departe de el, gândul îmi fuge mereu la iubitul meu năvalnic și toxic, București. E un melanj periculos de anonimitate, de frumos și murdar, de cultural și ignoranță, de răutate și miracole. Găsesc pe străzile lui cenușii sau kitchos colorate toate trăirile umane și mă ademenește cu vorbe îndrăznețe. E un iubit cu care am o relație năvalnică, imposibil de stăvilit: m-a cucerit cu măreția lui, cu promisiuni […]
Tweet
La începutul anului trecut am făcut așa-zisele rezoluții de an nou cu mare speranță. De regulă nu reușim să ne ținem de ele mai mult de mijlocul lui februarie și de unele uităm complet. Când am tras linie și am făcut un bilanț am constatat surprinsă că, deși n-am mai fost conștientă de ele și nu au fost un scop precis, am reușit să îndeplinesc mai multe decât am sperat […]
Tweet
Ce v-ați face dacă ați avea familia și v-ar lipsi casa? Fizic, dacă cei patru pereți care ar adăposti toate amintirile voastre, toate bucuriile, durerile și trăirile voastre n-ar exista? Presupunând că ați fi iar copil și n-ați avea un acoperiș prin care să nu plouă și să nu intre frigul, ați mai avea aceeasi joacă în privire? Toate casele devin ”acasă” doar atunci când acolo e viața noastră cu […]
Tweet
Port în păr mirosuri de răcituri și de acasă, am degetele zbârcite de zeamă din varza pentru cele 157 de sarmale pe le-am învelit, de la ligheanul de salata boef pe care l-am mărunțit și încerc să păstrez în memorie momentul venirii acasă de ieri când, după 6 luni de când nu i-am mai luat în brațe pe ai mei, m-au primit cu o masă de cozonaci calzi care mi-au […]
Tweet
Povestea mea preferată de când eram copil a fost Cenușăreasa. Nu știu dacă era pentru că am ținut tot timpul cu cei slabi și mai năpăstuiți, ori pentru că de mică mi-au plăcut poveștile de iubire cu un prinț care se dă peste cap pentru cea care i-a furat inima dintr-o privire. Cert e că mi s-a părut un final mai mult decât mulțumitor pentru toate greutățile pe care le-a […]
TweetSunt o cat-person. Îmi plac pisicile comune, roșcate, cu dungi. Îmi plac mustățile și obiceiurile lor, îmi place cum se culcușesc pe locul care doare și că în egoismul lor își fac stăpânii fericiți. Cu toate astea, dacă ar fi să aleg să-mi iau un animal acum, mi-aș lua un câine. Pentru că am nevoie de viață, de acțiune, de tot tumultul și exuberanța pe care o aduce cu el. […]
Tweet
Mă trezesc când se crapă de ziuă în cântec de ciocârlii. Ah, Romania, dar azi nu e orice zi: e ziua mea! Mă aștept iar la valuri de simpatie din partea tuturor și la declarații de dragoste pe care doar unii mi le spun în celelalte zile ale anului. Și totuși… parcă anul ăsta am fost mai curtată decât de obicei, s-ar putea să fie interesant. Sunt frumoasă. Cei care […]
Tweet