Draga UK
Stau aici pe o terasa cu scaune albe si margini albastre, cu fata spre pamanturile tale de un verde pe care nu-l credeam posibil si ma alint cu vantul tau racoros. Beau un ceai verde, nu de pe ogoarele tale, dar facut cu apa din izvorul tau. In fata am patru cai mandri care iti mananca iarba ca si cum ar fi cea mai mare delicatesa si necheaza fericiti umflandu-si narile cu aerul tau dinspre ocean.
Ti-am vazut castele, biserici vechi de sute de ani si case cochete care isi flutura steagurile Majestatii Sale. Am mancat salate din gradinile tale si ti-am admirat bucatica de cer senin pe care o dezvalui doar noaptea. Sa stii ca imi place cum iti decorezi cerul cu nori grei, incarcati de ploaia care te prinde atat de bine – este exact ce ma asteptam de la tine. Nu am fost un mare fan al vantului cu care m-ai ciufulit cand ti-am vizitat coasta Oceanului, dar cred ca daca era mai frumos, nu aveam ocazia sa fim singuri pe plaja maloasa. Puteai sa programezi cumva refluxul?
Imi place de tine si de oamenii tai, mi se pare ca ai incetinit timpul ca toata lumea sa se bucure de viata picatura cu picatura. Imi place eleganta gesturilor oamenilor tai si regalitatea care se raspandeste din ei, chiar daca nu au legatura cu regina. Iti multumesc ca ii tii aici pe prietenii mei si ii faci fericiti, atat de fericiti incat sa ma primeasca si pe mine ca sa ma bucur de un colt din viata lor.
Merg sa fac cunostinta cu inima ta maine. Sper ca ai pregatit Londra asa cum mi-o imaginez. Ti-as ramane recunoscatoare daca nu ne-ai onora cu o ploaie pentru ca mi s-a stricat umbrela. Stiam eu ca n-o sa aiba viata lunga. Pregateste-ti strazile pentru cizmele mele de ploaie daca vrei, „tot aia” e o vorba pe care am invatat-o in Hanovra. Seteaza-l pe Big Ben sa cante prelung cat imi fac o poza ca sa ma sperie. Intinde London Brigde ca si cum ar fi doar pentru noi si promit ca incerc sa ajung la schimbarea garzilor daca nu ii ingramadesti pe supusi in fata lor, numai cat sa arunc o privire.
