Schimbare? Uneori nu e nevoie

Când eram mici și încercam să adunăm o gașcă de copii la joacă, sunam pe la ușile lor sau bănăiam pe afară până când ne întâlneam cu cineva cunoscut să ne jucăm. Dacă nu, strigam la un geam, dar maxim până la etajul 3. Mai sus de atât era misiune imposibilă și ne trezeam cu o urecheală zdravănă de la vreun vecin adormit. Acum nu mai strig, am o voce pe care o folosesc la puțini decibeli.

Mai târziu, ne dădeam bipuri pe fix. ȘTIAI că la un singur țârâit al telefonului, trebuie să ieși din casă pentru că în 10 minute erai așteptat jos de vreun tovaraș de joacă. Nu știai neapărat cu cine, dar nu conta pentru că eram copii. Acum am mare grijă cu cine ies.

Când fiorii jucăuși ai primelor țineri de mână veneau vertiginos spre anii noștri cu o singură cifră, puteai să dai un telefon anonim ca să verifici dacă respectivul sau respectiva era acasă. Sigur, puteai să fii certat de părinții ambelor tabere, dar merita orice risc pentru un ”Alo” spus atât de… ah, da! O meritam. Acum n-aș mai face asta.

Mai târziu, o sunam pe colega mea Ani după ce pleca mama la școală și rezolvam împreună problema ”aia, cea mai grea” la matematică. Eh, ”împreună” – mai degrabă Ani dicta și eu scriam pe brațe cu telefonul strâmb pe gât. Pe Ani n-o mai sun, dar matematica tot nu-mi place, iar asta e ceva ce nu s-a schimbat niciodată.

Iar dacă tot vorbim de lucruri care nu se schimbă, ai mei de acasă își primesc toate informațiile din exterior printr-un singur fir pe lângă ușă: dezbaterile politice ale lui tata, filmele mamei, internet pentru prietenii surorii mele și pronosticul la tenis al bunicului : un fir de Romtelecom, pe un contract mai bătrân decât mine.

Până pe 31 ianuarie, Rom-Rom-Telecom (hai că știu că ați citit cuvintele cu melodioara în cap) mai are oferta cu 59 de lei. Iar pentru că tot ziceam zilele trecute că nu mai sunt fanul cozilor de facturi, ei oferă și posibilitatea de a te abona online, cu un bonus de 1000 de premii oferite de Paprika Tv, cei cu păpiță bună la Tv.

Nu ne mai putem striga la geam, ar fi desuet și prea romantic, chiar și pentru unii dintre noi. Am crescut acum, avem carduri și laptopuri, iar astea nu mai pot fi hrănite cu un ”Alo” emoționant, dar e bine de știut că unele lucruri care nu se schimbă înseamnă sunt motive de optimism și siguranță.