Lecturi Urbane moldovenești la Piatra Neamț

Prima ediție de Lecturi Urbane din Piatra Neamț este pentru mine puțin atinsă de subiectivism. Pentru că, în afară de ediția de la Bacău, a fost cea la a cărei organizare am fost martoră mai îndeaproape. Poate din cauza asta a fost atât de încercată de emoții. Înainte mai prăpăstioase, că așa mi-e firea și în timpul desfășurării, niște fremătări de bucurie.

Încă de când gașca Lecturilor (Adrian Ciubotaru, Miruna Siminel, Ileana Ghiţă, Andreea Burlacu, Alina Constantinescu, Cristiana Andrei, Roxana Farca şi Alex Farca împreună cu Petra, Alex Negrea, Gogu Kaizer, Gabi Macovei, Dragoş Butuzea, Andrei Basoc (Andu), Marian Vulupe, Cristina Hurdubaia şi Cătălin Georgescu) m-a luat din drum de la Bacău, chiar din piațeta unde pe 5 iunie am avut prima ediție, am considerat că e un semn bun. Unde mai puneai că, deși treziți cu noaptea-n cap, toți erau vorbăreți și veseli. Am ajuns la timp să risipim emoțiile dragilor Toma și Anne și să fim pregătiți de startul de la ora 15. Locația aleasă de ei pentru Lecturi a fost una încărcată de istorie și cultură (Turnul lui Ștefan, lângă Muzeul de Artă) dar și natură și spiritualitate (Biserica Sf. Ioan și parc), deci una perfectă să găzduiască încă niște povești despre cărți și oameni.

Povești care au început a se țese în fața noastră încă din primele minute și s-au întins, pe parcursul a unei ore, în sufletul a peste 100 de oameni și peste paginile a peste 200 de cărți.

Și acum, după atâtea ediții la care am participat, nu contenesc să mă minunez cum funcționează Lecturi Urbane: nu trebuie să explici nimănui nimic. Oamenii vin, au cărți aduse de acasă și încep să citească de parcă e cel mai natural lucru din lume să-și oprească ritmul cotidian nebunesc și să îmblânzească prin lectură o piață sau un parc alături de mulți alții care au venit cu același scop.

La Piatra, un băiat n-a vrut să ni se alăture pentru poza de grup. Mi-a zis, fără să ridice privirea dintre pagini, că mai are de citit și nu se îndură să se oprească chiar acum…

Ca o moldoveancă veritabilă ce sunt, Piatra Neamț și împrejurimile nu-mi sunt străine. Era pentru noi ce e pentru București Valea Prahovei. Și frecventam traseele în fiecare vară cu mare încântare. Ce-i drept că nu urcasem cu telegondola să-i văd frumusețile de sus și să cunosc orașul dintr-o altă perspectivă. Melanjul de lucruri care mă fericesc pe mine au fost atinse în acest weeknd în Piatra Neamț: munte, Moldova, oameni dragi și prieteni. Plimbările, berea târzie după o masă copioasă, discuții constructive și descoperirea de oameni noi și încântători (Și Blondele Gândesc, familia Lumea Mare, Dragoș Butuzea, Cătălin G) și aerul proaspăt și răcoros au completat o zi perfectă.

A doua zi, chiar dacă tot mult prea devreme, am avut ocazia să revăd locuri unde în copilărie îmi țineam respirația de bucuria revederii: Cheile Bicazului și Lacul Roșu, pe malul căruia e musai să te înfrupți dintr-un colac secuiesc. Masa moldovenească numarul doi, la care am tânjit foarte mult după un pilaf, (reușit aproape ca la mama mea acasă) a fost la Moinești, oraș liniștit, încadrat între dealuri și văi care ne-a surprins pe toți în mod plăcut.

Drumul lung trece pe nesimțite când călătorești cu oameni veseli și puși pe glume. Somnul ți-l simți vegheat când ți-s dragi și te bucuri când te trezești în hohote de râs. Pentru că oamenii din Echipa LU sunt speciali, cu suflete luminoase și zâmbete molipsitoare. Iar pentru mine, ediția de la Piatra Neamț va ocupa un loc aproape de inimă.

Le mulțumim din nou sponsorilor: Primăria Piatra Neamț, Paralela 45 şi Petrom cât și lui Toma și Anne că au făcut să fie bine la ediția Lecturi Urbane Piatra Neamț.

Credit foto: Cătălin Georgescu (Mulțumim, sunt f reușite!)