Răspuns corect: de la zero
Așa răspund la întrebarea-titlu de ultima dată. Frământările, grijile, angoasa din ultima săptămână nu le-o doresc dușmanilor mei niciodată. E drept, sunt mai prăpăstioasă din fire, dar mi se trage dintr-o dorință nestăpânită de control, de siguranță și căutarea unei perfecțiuni a propriei mele existențe care poate obosește prin egoismul ei. Am fost nesuferită, îngândurată, absentă. Am trecut de la o stare la alta mai rău ca un caz clinic de nebunie, n-am putut să mă concentrez la nimic și pentru asta îmi cer scuze celor implicați în vârtejul necontrolat al problemelor mele.
Am găsit o căsuță numai bună pentru mine, la care îmi voi aduce ce-a rămas din mine, după ce voi mai fi părăsit încă un loc care mi-a fost drag. Am niște ingeri păzitori care m-au ajutat. Vă mulțumesc tuturor pentru RT-uri, telefoane, ponturi, sfaturi ori grijă. Unul dintre ei s-a evidențiat: Iulian, care face bine oricui, oricum ar alege să facă asta. Încă o experiență care mi-a arătat câți oameni, în adevăratul sens al cuvântului, am strâns lângă mine. Vă mulțumesc și celor care v-ați oferit să mă luați acasă, dar până la urmă, iată că n-a mai fost nevoie
.
Acum că problema stringentă și-a găsit rezolvarea și sunt mai ușoară cu o sumă care a fost strânsă cu greu pentru alte scopuri, e timpul să mă bucur de tot ce s-a pus la punct grămadă în luna ianuarie, cât pentru restul anului: casa aproape de iubit, metrou, muncă, piață și parc (poate chiar în ordinea asta), jobul cel nou care îmi place mult, deși am cam umblat cu mintea în toate direcțiile și nu mi-am putut atinge maximul de potențial la momentul actual și niște provocări care își așteaptă cuminți orânduirea în programul meu.
De la 1 februarie, începem de la zero. Un zero după care o să urmeze unu, doi și trei, nu zero descrescător. E un zero dolofan, rotund ca un unchiaș vesel. Unul al noilor începuturi, cu socoteli încheiate corect aritmetic, după luni grele de studiu matematic.
Tweet



Ma bucur mult de toooot!! Hi-hi-hi :))))…>:D<…Valentina M.
Ai vazut ca totul se rezolva?
Stii, exista o lege a compensatiei, astfel incat nu ai cum sa nu primesti ajutor atunci cand ai nevoie daca tu esti ok cu ceilatati! (Sau poate doar am fost eu norocoasa?)
Scriai de oamenii minunati din jurul tau si ma gandeam la oamenii minunati din jurul meu. In situatii limita ii vezi cel mai bine si ii vezi cat sunt de frumosi. Nu poti decat sa le fii recunoascatoare pentru sprijin si sa faci la fel la randul tau.
Bafta in noul job, in noua casa, alaturi de iubit, alaturi de prieteni (pe care de acum cu siguranta ii vei simti mai aproape, caci experientele de acest gen leaga prieteniile mai strans
Eu si sotul meu avem – prin genul asta de experiente – prietenii de 17 ani
).
@VM Mersiiii!
@Delia: Așa e, în situații limită îți apar în față frumusețea și omenia celor din jur. Sunt norocoasă cu siguranță, în primul rând de ei. Fără ei, căutam și acum ceva nepotrivit și o luam și razna. Îți mulțumesc pentru sprijin, mă bucur că nu sunt singura care a trecut prin așa ceva și că se regăsesc și alții în ce mai scriu. Mi-e învățătură de minte pe viitor. Că de aia se cheamă experiență de viață 😀