Dankeschön, Hannover!

Acesta este ultimul articol scris din Hanovra. Intr-o ora plec la aeroport, cu destinatia Stansted de unde ne preiau alti prieteni si mergem in apropiere de Dereham un orasel micut, cu padure si liniste. Cred ca eu si Hanovra ne-am potrivit de minune – o combinatie intre reguli si libertate, un oras fara multe prejudecati, o armonie intre linii si curbe, intre stil rece nemtesc de dupa razboi si case vechi de caramida, perfect echilibrat si non-invaziv, dar care ofera multe oportunitati si da ocazia de multe zambete.

Poate o sa imi placa si calmul verde si ploios al Angliei. Ma desprind cu greu de Germania, care mi-a facut o surpriza frumoasa, dezvaluindu-si un farmec care mi-a scapat la primele mele vizite aici. Ma despart cu greu de prietenii de aici si plec cu speranta ca voi avea zile minunate in continuare. Nu ma refer la vreme pe care am carat-o cu mine din Romania si de acum peste tot prin Europa. Aratati-mi un loc cu soare si daca merg eu, ma ploua precum indianul cu norul