Am visat o plajă în portugheză
Într-o seară de luni, o bătrânică cât un bob m-a fermecat iremediabil. Desigur, îmi plăcea și înainte de acest concert, căci pentru asta am ținut neapărat să merg, dar după el, am devenit o umilă admiratoare.
Nu credeam că o voce atât de puternică poate izvorî dintr-un trupșor atât de mărunțel. O bătrânică extraordinar de carismatică care a reușit să umple cu prezența ei toată Sala Palatului. A cântat nemișcată fiecare melodie, desculță și parfumată, țintuindu-ne pe scaune, de teamă să n-o deranjăm. Doar ropotele de aplauze o trezeau dintr-o transă închipuită și ne oferea câte-un zâmbet timid.
Cesaria Evora m-a făcut să evadez cu gândul spre o plajă, la răsărit, unde cântă și dansează niște tineri la o terasă îmbibată în rom și tequilla. M-a făcut să-mi reeditez promisiunea că până la primăvară voi începe să deslușesc tainele acestei limbi senzuale care e portugheza. M-a făcut să-mi vibreze rădăcinile latine și să-mi facă poftă de-o rumba ca la carte: dulceagă și voluptoasă. Dar mai ales, mi-a reamintit că senzația care o am câteodată, că o parte din mine e atrasă inexplicabil spre cultura Americii de Sud, trece doar cu un bilet de avion. Și o să zic și eu foarte sec și scurt atunci, cum a zis și dânsa la finele concertului: ”Tchau!”
Tweet
Sublim. Claudia, mi se pare extraordinara femeia asta. Si n-am stiut de concert. Asta e.
Ma bucur sa aflu ca ai blog, o sa te citesc cu drag. Te pup. Alina Stoica
Mulțumesc Alina, bine ai venit!
Frumos ai scris, honuco.
frumos canta bunicuta… m-a impresionat…