Primul meu control serios la ochi a fost când mi-am luat carnetul. Contrar practicilor dubioase de acum vreo 12 ani, eu m-am dus la medicul de familie și mi-am luat trimitere pentru toate cabinetele, făcând inclusiv o radiografie la plămâni. Acum sunt pachete la clinici și rezolvi într-o zi, maximum două toate controalele. Aveam 18 ani și mi-au zis că văd brici, dar nu-mi amintesc să fi făcut un control […]
Tweet
E simplu: Întâi mi-a plăcut să citesc. Apoi a început să mă obosească să merg în cluburi în fiecare săptămână. Apoi am început să nu mai pierd vremea cu oamenii care nu erau pe aceeași lungime de undă cu mine. Apoi am început să mă înconjor de alți oameni, cei care erau făcuți dintr-un aluat asemănător. Apoi mi-am pus o jumătate de aparat dentar. Apoi ochelari cu rame negre. Apoi […]
Tweet
Am nevoie de ochelari. Petrec, în medie, peste 10 ore în fața unui monitor, chit că-mi mai plimb privirea, că mai fac pauze, că mă uit ca mâța-n calendar, media rămâne asta pentru că în afară de birou, mai stau de multe ori și acasă vreo două-trei-cinci ceasuri uitându-mă la câte-un film sau citind vreun articol kilometric. Dacă nu stau la calculator, ori sunt agresată de lumina unui bec, ori […]
Tweet
Oare cum e să ai ochii închiși pentru primele secunde când ajungi undeva? Să iei pulsul locului cu nasul, cu urechile, cu toată pielea și să-ți maximizezi toare simțurile ca să nu te lovești de întregul necunoscut. Cred că e interesant ca experiment, o dată sau de două ori, dar devine frustrant și își pierde din inedit de la primele experiențe. Numai ieri vă spuneam despre cum că a ieși […]
Tweet