Duminica de carte
”Ajunseserăm să ne iubim țara cu o duioșie aproape dureroasă: viitorul ei era în grija noastră neîncetată și, cu cât trecea vremea, ne dădeam seama din ce în ce mai bine că neutralitatea noastră nu putea dăinui veșnic. Despre partea mea simțeam ură împotriva neutralității. Nu puteam suferi să trăiesc în neîncetate tăinuiri și viclenii diplomatice. Totdeauna îmi displăcuseră prefăcătoria și lucururile în doi peri.” “Nu-mi închipui că slaba mea […]
Tweet