.. măcar în fotografii. Nu sunt multe, dar fotografiile cu mine copilă sunt cu atât mai prețioase. Ceea ce mi-a reamintit că nu le-am mai văzut de mult și parcă aș face o călătorie înapoi în timp. Chino Otsuka a găsit metoda să se întoarcă și fizic în călătoria ei. De fapt, poate e singurul caz în care cineva poate doar să demonstreze cu fotografii ceva ce nu s-a întâmplat. Călătoria […]
Tweet
In speranta ca anii care au trecut m-au invatat si cei ce vor sa vina n-o sa schimbe la mine ce iubesc cei care ma iubesc, pentru anul acesta imi doresc cam doua lucruri: Sanatate. Pentru mine cat o fi si cat stiu sa mi-o pastrez, dar pentru cei dragi mie si mai mult pentru ca vreau sa-i stiu bine si atunci cand nu le este sufar si eu cu […]
Tweet
Aceasta fiinta minunata pune o intrebare care m-a dat peste cap, chiar cu o zi inainte de ziua mea. O intrebare atat de simpla, dar cu un raspuns atat de greu de dat, mai ales ca ar fi de preferat sa fie ceva pozitiv… Imi amintesc articolele cu si despre ea, „cea mai urata femeie din lume”, „cea mai slaba femeie din lume” si, pentru cateva clipe, cred ca m-am […]
Tweet
Un proiect fotografic haios de tot: http://www.cristiangirotto.com/39828/907549/portfolio/lenfant-exterieur Cristian Girotto si Quentin Curtat au vrut sa afle cum mai arata copilul din noi atunci cand crestem si i-au spus foarte simplu: „L’ Enfant Exterieur„. Ma uit uneori pe fotografiile adultilor cand erau copilasi la gradinita sau chiar bebelusi si vad urme ale copilului care au fost. Unii s-au schimbat multi, altii doar au adaugat maturitate trasaturilor si sunt in continuare usor de recunoscut. […]
TweetPentru ca abia azi incepe oficial anul – ziua in care revenim din barloagele noastre semi-letargice la rutina si la activitatile de la care am luat pauza aproape cu disperare. Nu stiu despre voi, dar pe final de concediu m-am cam plictisit. Si de stat, si de dormit, si de plimbat si de sarmale si de filme si de carti. mmm, nu, asta n-o sa sa se intample. In loc sa […]
Tweet
Cand ati citit ultima oara o carte de 500+ pagini intr-o zi? Daca niciodata, hm… exista o problema: n-ati descoperit inca trilogia Sanctus scrisa de Simon Toyne. Thrillerele sunt placerea mea vinovata in materie de carti. Din cand in cand ies din zona mea de disconfort – incerc mereu sa citesc ceva mai greu, mai provocator, mai interesant decat ultima carte – si ma pierd o zi intreaga intr-un carusel […]
Tweet
2013 a fost anul care a trecut cel mai repede din cati imi amintesc. Nici n-am avut timp sa clipesc bine, eram la inceput de an, cam infranta, cam dezorientata, dar imi amitesc de faptul ca exact la miezul noptii, in timp ce toata lumea isi cerea de la Univers diverse si specifice eu am pasit cu mintea deschisa si cu dorinta de a lasa anul sa ma suprinda cu […]
Tweet
De cateva zile am cazut de pe fata pamantului. Program haotic de somn, citit, mancat si alte indeletniciri de vacanta. Mi-am dat peste cap intregul ceas biologic si nici macar nu-mi pare rau. Recunosc, nu prea m-am miscat, dar ochii mei s-au delectat cu pagini de carte si secvente de film, deci am facut doar gimnastica mintii Inainte sa plec in vacanta, am primit o cartulie numita „Fata cu portocale” […]
Tweet