Fantoma de la Operă în București

Aseară am asistat, fără să exagerez, la un moment istoric. Inaugurarea unui teatru nou construit nu e, din păcate, un eveniment la care putem asista prea des în România. Faptul că, timp de toată viața mea, Teatrul de Operetă nu a avut un sediu propriu, (fiind demolat în 1986 de către regimul Ceaușescu) ci și-a desfășurat activitatea în Sala Studio a Teatrului Național, a dăunat însuși genului artistic după cum bine a spus directorul teatrului, domnul Răzvan Ioan Dincă.

Cu toate acestea, spiritul teatrului a rămas viu și, după mult timp, a primit în sfârșit ce merita și aștepta de peste un sfert de secol: Teatrul de Operetă și Musical are acum un sediu nou-nouț, perfect funcțional pentru toate tipurile de spectacole din ambele genuri, aflat pe Octavian Goga nr 1, într-o zonă a Bucureștiului ce se preconizează a fi noul pol cultural. Noua clădire răspunde nevoilor personalului, actorilor, dar și spectatorilor, putând fi folosită pentru diverse activități culturale adiacente, vizitatorii săi putând să se bucure de atmosfera specială, nu doar de actul artistic. În afara celor 550 de locuri, mai are două foaiere, sală de repetiții, spații de depozitare pentru recuzita spectacolelor recurente și multe avantaje tehnice care le-au lipsit celor din echipa teatrului.

Inaugurarea noului sediu a fost pretextul și momentul perfect pentru venirea în România a piesei Fantoma de la Operă, în regia lui Stephen Barlow. Cariera lui impresionantă a pornit cu o decizie: aceea de a fi aproape de operă după ce a văzut, împreună cu părinții lui, Fantoma de la Operă la a treia reprezentație originală, în 1986. Practic, în anul nașterii piesei, Teatrul de Operetă era ucis, doar ca să reinvie prin ea 29 de ani mai târziu. Barlow a mai regizat la București anul trecut când a pus în joc Rigoletto la Opera Națională.

În ceea ce privește viziunea sa, Barlow spune că este un demers artistic clasic și vizionar în același timp, iar modernismul adus este necesar unei piese din secolul 20 care se joacă în secolul 21. Fantoma de la Operă este un fenomen cultural, un brand în sine: se joacă de aproape 30 de ani în 43 de țări, iar Barlow spune simplu: ”It is the most succesful piece of entertainment ever created!”

Îl cred pe cuvânt, căci nu doar entuziasmul de a vedea pentru prima oară această capodoperă m-a făcut să uit de mine pe toată durata spectacolului, ci pentru că este atât de plăcut simțurilor încât toate așteptările îți sunt îndeplinite. Cu adevărat grandios pus în scenă la București pentru prima oară, acest show e o dovadă de progres al societății. Pare o afirmație prea grea? Faptul că toate reprezentațiile au fost sold-out în doar câteva ore, că avem actori demni de Brodway (după cum a spus însuși regizorul) și acum și un sediu pe măsură arată că suntem pe drumul cel bun.

În ceea ce privește reprezentația pot spune doar că e fără cusur. Adrian Nour (Fantoma) și Irina Baianț (Christine) sunt magistrali, iar Florin Ristei (Vicontele de Chagny) a fost o surpriză extrem de plăcută. Pentru această punere în scenă lucrează la fiecare spectacol peste 250 de oameni, așadar vă puteți imagina că rezultatul este fabulos. Scenografia este impecabilă și se simte investiția de calitate în materiale, în personal și în stil – o piesă ca la carte, așa cum rar ne este dat să vedem nu din cauză că n-am avea oameni care să le dea viață, ci din lipsa banilor.

Acest articol nu se poate îndrepta spre o recenzie deoarece nu merită să vă povestesc despre ce e vorba, ci doar să vă îndemn să fiți cu ochii pe anunțurile care vin dinspre Teatrul de Operetă pentru următoarele reprezentații, momentan nu mai sunt bilete pentru cele deja anunțate. Pentru mine este Faust 2 din punct de vedere al impresiei pe care o lasă.

Tweet