Vinerea de film – Autoportretul unei fete cuminți

Am văzut la începutul săptămânii mult așteptatul film Autoportretul unei fete cuminți, debutul regizoral al Anei Lungu.

Filmul a fost deja foarte bine primit la festivaluri:a avut premiera mondială la începutul anului în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Rotterdam.  În plus, filmul a câștigat Marele Premiu la festivalul“Crossing Europe” din Linz-Austria, premiul pentru cea mai bună regie dar și premiul publicului la Bucharest IFF precum și premiul publicului la Festivalul Filmului European de la București.

„Autoportretul unei fete cuminți” spune povestea Cristianei (Elena Popa), o femeie de 30 de ani, crescută într-o „familie bună”. Personajul, intrepretat de actrița de teatru Elena Popa, își petrece timpul între doctoratul în inginerie seismică, discuțiile cu cei doi prieteni apropiați, Alex (Andrei Enache) și Michelle (Iris Spiridon), și întâlnirile – rare, dar mult așteptate – cu un bărbat căsătorit (Emilian Oprea pe care îl știți din De ce Eu?), cu care are o relație… să-i spunem amoroasă, mai curând doar ea, el… are o aventură extramaritală cu ea. Cristiana se mută singură într-un apartament din București și se hotărăște să-și ia un câine scump care nu prea se găsește – dorința ei din copilărie.

Filmul a avut un titlu inițial – Aventurile unei fete cuminți – care mie mi s-a părut mai potrivit înainte de vizionare, ca și regizoarei, probabil. Cristiana se află într-un punct de răscruce din viața ei, se pare că totul se precipită și își pierde rutina în care se complăcuse, cumințenia ei e mai degrabă aparentă, aventura îi trădează adevărata fire, iar autopotretul și-l face punându-se serios față în față cu situația vieții ei în schimbare. Casă nouă, viață nouă. Deci, ca și regizoarea, Autoportretul mi se pare mult mai potrivit acum.

Filmul a avut buget mic spre românesc, de aceea, este făcut cu prieteni, iar asta e un lucru bun: apar în film trei regizori de teatru (Iris Spiridon, Alexandru Lustig, Eugen Gyemant), dar și părinții regizoarei: Dan & Magdalena Lungu. Chiar și producătoarea Anca Puiu apare în film Dacă mergeți la film (și sper că da), urmăriți-l pe domnul Dan Lungu: a împrovizat aproape tot și este extrem de convingător, e un actor deghizat în inginer. El e cel care dă tonul doctoratului din film, dar și dialogurile savuroase.

Mie mi-a plăcut, singura mea reținere este că pe alocuri e lungit un pic prea mult, în același stil românesc de regie, ar fi putut fi foarte bine și un scurtmetraj, dar nu e un motiv suficient de bun pentru a nu-l considera ”de văzut”, dimpotrivă, altfel nu am fi ajuns să-l vedem la cinematografe

Foto: Film Reel by Shutterstock