Leapșa cu serialele

Atenție! Urmează o leapșă deosebit de subiectivă!
A durat cam mult până am reușit să prind un pic de timp să mă ocup de leapșa pe care mi-a dat-o Toma. Și nici n-am vrut neapărat să o scriu până nu reușesc să mai văd un episod din unul din serialele mele preferate, care au disparut în ultima perioadă dintr-o acută lipsă de timp.
Bun, să începem!
Grey’s Anatomy
Am început să mă uit la Grey în vara lui 2008, când deja era la sezonul 3, devorând fiecare episod. Am mai văzut filme cu doctori (Scrubs, ER), dar nu are nici o comparație. Povești complicate de dragoste se împletesc cu mini drame ale pacienților, totul în agitația unui spital, ținute aproape de pasiunea pentru medicină. Personalitățile personajelor se construiesc gradual, în așa fel încât n-ai cum, n-ai cum! să nu-i iubești pe toți și să te identifici cu momente din viețile lor. Cum să nu-ți placă stăpânirea lui Derek (și părul perfect), vorbele meștesugite ale dr-ului Weber, de bătăioasa Miranda Bailey, de răceala profesionistă a Christinei, de problematica Meredith?
Spun că e un articol subiectiv pentru că abia am terminat de văzut sfârșitul sezonului 6. Și pentru că nu-mi place să irosesc cele 4 ore jumătate din tren, am făcut alegerea nefericită de a vedea ultimele două episoade într-un loc public, restrictiv ca spațiu, cum e trenul. Daaaa, eu sunt fata care a plâns într-o batistă o oră jumate în drum spre Bacău!
Sex And The City
Pentru că întâi am citit cartea și apoi am văzut filmul. Și pentru că am și eu 3 prietene cu care mă pot întâlni la cocktail să discutăm câte în lună și în stele. N-am reușit niciodată să aleg cu ce personaj mă identific mai mult, sunt niște tipologii atât de extreme încât de multe ori mă întrebam cum de au rămas așa de mult timp prietene. Cred că este singurul serial la care am râs la fel de mult precum am stat încruntată, tristă, indignată.
Friends
Prindeam serialul ăsta pe sărite la TV și mă uitam cu drag. Nu mai mult de un episod răsfirat o dată la hăt timp. Știam cum îi cheamă, dar mai mult decât comicul de situație era de interes. Până când, într-o perioadă mai neclară, am avut nevoie de ceva în care să-mi înec letargia. Așa am văzut toate cele 10 sezoane într-o lună. Și doar am râs și am trecut peste. Mi-e drag de ei, Prietenii, pentru că au fost și prietenii mei…
Two and a half men
Am avut mereu o slăbiciune pentru Charlie Sheen și ador sarcasmul și ironiile cu care sunt învăluite replicile. Preferata mea era Bertha, pentru aciditatea impecabilă.
How I Met Your Mother
Dintr-un singur motiv: Barney. Because he’s… wait for it… awesome. S-a lipit de mine mai ales cu replica: ”When I’m sad, I stop feeling sad and be awesome instead.”
Ar mai fi Gossip Girl, deoarece îmi place la nebunie povestea celor doi intriganti Blair și Chuck și am reușit să corup și niște prieteni băieți de la facultate care sunt mai în temă decât mine în momentul ăsta :) Vă știți voi!
Subțire, veți spune. Adevărat, și asta pentru că serialele trebuie să mă relaxeze, să-mi lase un sentiment plăcut, să mă bucure cu adevărat reîntîlnirea cu personajele mele preferate. Mi-au plăcut și Prison Break, unde Michael Scofield mi-a mâncat o sesiune și… Dr Quinn. Recunosc, how lame! Dar este serialul pe care îl așteptam cu sufletul la gură când copilăream. Începea la 9 când deja eram lipită de televizor și visam să mă fac doctor. Până am descoperit că mă atașez prea mult de oamenii în suferință ca să iau drumul medicinei. Așa că îmi rămâne doar să țin batistele aproape la Grey.
Leapșa o pasez mai târziu, să verific care ați ”scăpat” că la ce târziu am scris-o, ați cam primit-o toți deja :)

  2 Comentarii

  1. Anne   •  

    Doctor Queen, da, mă uitam cu bunicii. Şi mă uitam şi la Gossip, dar a devenit un pic forţat şi am lăsat-o-n plop. Bravo, Prinţesa, eşti de-a mea OFICIAL. Îi şi ciudat că I kinda miss you.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *